Coșul meu

0 produse
  • Acasă +
  • |
  • Despre +
  • |
  • |
  • blog +
  • |
Vezi toate articolele

Gândirea critică și gândirea creativă

 

 

Bună și bine ai (re)venit în emilitopia!

 

Eu sunt Emilia și astăzi vom vorbi despre gândirea creativă, ca aspect important al gândirii critice.

 

Gândirea creativă este un proces prin care un om dezvoltă idei noi, unice, utile și care merită dezvoltate în continuare.

 

La o simplă căutare a termenului ”creative thinking” pe motoarele de căutare poți constata că multe dintre rezultate conțin expresia ”essential skill for the 21st century” - ”abilitate esențială pentru secolul 21”.

 

Atunci, dacă e așa ”esențial”, cum se comportă un om care gândește creativ? Păi:

 

#1 Ia în considerare posibilitatea de a respinge formule și forme standard atunci când dorește să rezolve o problemă.

 

#2 Este interesat de o gamă largă de domenii, fie ele legate între ele sau divergente.

 

#3 Are mai multe perspective asupra aceluiași lucru.

 

#4 Atunci când experimentează, folosește metode empirice (termenul în engleză este ”trial and error”, care nu face decât să descrie în mod simplu empirismul: încercare și greșeală).

 

#5 Are orientare, viziune și proiecție a vieții spre viitor.

 

#6 Își respectă și are încredere în propria judecată.

 

Ce fel de întrebări își pune un om care gândește creativ? Iată câteva:

 

#1 Ce ar putea să existe în viitor și nu există acum?

 

#2 Ce ar putea să se întâmple și nu s-a întâmplat până acum?

 

#3 Ce decizii vor fi luate și puse în practică?

 

#4 Ce realizări vor exista și care nu există la ora aceasta?

 

#5 Care dintre tiparele de comportament actuale vor dispărea în viitor?

 

Mulți tind să creadă despre creativitate că este un proces rezervat unor persoane care s-au născut cu anumite abilități, care au un anumit talent sau înclinație nativă spre compunere și inovație.

 

În realitate, fiecare om are cel puțin o înclinație spre un domeniu, ceea ce-l face să aibă o abordare mai largă asupra lui, mai complexă și uneori chiar foarte creativă, chiar dacă nu își dă seama. De ce nu își dă seama? Pentru că – probabil – nu s-a gândit niciodată la unele procese din viața personală ca fiind de natură creativă.

 

Iată câteva dintre aceste procese, pe care le poți exersa împreună cu cel mic (chiar împreună!), activarea și menținerea acestora contribuind la dezvoltarea gândirii creative:

 

#1 Mulți avem idei. Uneori simțim că ar putea fi utile cândva, sau poate pur și simplu amuzante. Scrieți-le! Statisticile arată că, în medie, o idee care nu a fost notată într-un interval de 24 de ore de la apariția ei va fi uitată. Nu se știe niciodată când și care din ele se vor dovedi utile. Așa că țineți un jurnal al lor.

 

#2 Punți-vă constant întrebări. De exemplu una nouă în fiecare zi. Este ca un antrenament sportiv sau la sală. O minte exersată să-și pună întrebări devine mai creativă și deci va avea o altă perspectivă asupra problemelor, atunci când le va întâmpina. În plus, având întrebările în minte, veți fi surprinși de cum răspunsurile vor începe să apară!

 

#3 Fiecare om are un domeniu de interes (în care activează sau ar vrea să activeze). Păstrează contactul cu ceea ce se întâmplă nou în acesta. Citește reviste sau orice publicații de specialitate din domeniul tău de interes. Fii la curent cu evoluția acestuia, pentru că problemele noi de obiciei nu se rezolvă cu soluții vechi. Vezi care sunt domeniile de care este interesat copilul tău. Încurajează-l să facă la fel. Îi va stimula imaginația, va descoperi cât de compatibil este cu acel domeniu și nu în ultimul rând, poate fi o activitate distractivă pe care s-o faceți împreună. Dacă nu știi de unde să începi, cumpără o enciclopedie sau un ghid al meseriilor pentru copii și vezi ce îi atrage atenția.

 

#4 Nu vă feriți de hobby-uri, nici tu, nici pe cel mic! Încurajează hobby-urile, mai ales cele de tip creativ, chiar dacă uneori pare o simplă joacă. Ajută inclusiv la relaxare. Orice minte activă are nevoie și de pauze de acest gen. De ce nu, pe această cale vă puteți descoperi abilități ascunse... amândoi.

 

#5 Caută să rămâi la curent cu informații și din domenii care nu sunt din aria ta de activitate sau de înclinații. Este valabil și pentru copii. De obiciei, reîmprospătarea unei viziuni vine și din contactul cu alte domenii, care presupun alte procese de funcționare/existență.

 

#6 Încercați să observați, împreună, lucrurile din perspectivă analitică: care sunt asemănările, deosebirile și cum funcționează ele în situații distincte. Un bun observator deobiciei devine un bun creator!

 

#7 Păstrați-vă umorul. Nu studiați/cercetați/experimentați într-un mod încrâncenat, pentru că încrâncenarea îngreunează procesul de absorbție și interpretare a informației. O minte mai relaxată este o minte mai primitoare.

 

#8 Cea mai mare problemă atât a copiilor, cât și a adulților este frica de eșec. Cei mai mulți oameni se feresc de anumite decizii, sau de unele activități cu totul, doar pentru că proiectează șanse mici (sau nule) de obținere a unor rezultate bune. Analizați împreună frica aceasta. Vedeți care sunt lucrurile care generează frica de eșec, ce înseamnă cu adevărat eșecul și ce înseamnă de fapt un rezultat bun.

 

Frica inhibă creativitatea, fie pentru că ne împiedică să facem unele lucruri, fie că ne e frică să luăm decizii mai riscante, mai curajoase, mai îndrăznețe, fie ne e frică să scoatem la lumină rezultatul creației noastre.

 

Progresul și marile creații s-au născut și continuă datorită riscurilor asumate. Nu uitați, experimentul presupune și eroare! Dacă n-ar exista eroare, n-am ști să recunoaștem diferența dintre bun și rău. Uneori e bine să greșim. Însă a greși este diferit de eșec.

 

Mulți asociază conceptul de creativitate cu sfera artistică.

 

În primul rând arta nu e rea și am povestit despre asta în ”arta și gândirea critică”. Gândirea artistică este doar un subcapitol, o ramură a gândirii creative.

 

În al doilea rând creativitate nu înseamnă doar artă. Înseamnă inginerie, arhitectură, economie, politică etc.

 

Niciun domeniu n-ar fi progresat fără gândirea creativă. Brainstorming-ul, un proces din ce în ce mai utilizat în companii din toate domeniile, este un proces de gândire creativă.

 

Gândirea creativă este un mod de a vedea lucrurile cu alți ochi, dintr-o altă perspectivă. Asta ajută mult și în relațiile interumane.

 

Dar ce legătură există între gândirea critică și cea creativă?

 

Abilitățile angajate în procesul de gândire critică sunt identice cu cele din gândirea creativă. Spuneam de brainstorming; el este și un proces de gândire critică. Odată generate idei, ele trec prin procesul critic. Invers, gândirea critică favorizează pe cea creativă tocmai pentru că angajează o viziune mai largă asupra informației. Gândirea critică este un proces analitic, iar în lipsa analizei este greu să creezi ceva. Pentru că da, creația nu vine din neant, trebuie să plece de undeva. Astfel, gândirea critică și cea creativă sunt procese complementare.

 

Sper ca aceste idei și recomandări să îți fie de folos și să le aplicați cât mai mult în viața de zi cu zi! Nu există o rețetă bătută în cuie și care să vină cu rezultate garantate, predictibile, ci doar dorință, curiozitate și voință de a invăța și a persevera. Astfel ne echipăm mintea pentru a gestiona neprevăzutul vieții!

 

Te aștept și vineri pentru a-ți prezenta filmul Inside out (Întors pe dos), în care vom vedea cum se combină gândirea critică și inteligența emoțională – două abilități esențiale pentru a dezvolta reziliența și a face față cu brio provocărilor vieții!

 

Cu drag pentru tine,

 

Emilia

 

P.S. - nu uita să dau like+follow paginii de facebook a emilitopia pentru a putea păstra mai ușor legătura!

 

Adaugă comentariu

Cod de securitate
    Nici un comentariu pănă acum