Coșul meu

0 produse
  • Acasă +
  • |
  • Despre +
  • |
  • |
  • blog +
  • |
Vezi toate articolele

10 abilități necesare pentru gândirea critică

Bună și bine ai (re)venit în emilitopia!

 

Eu sunt Emilia și astăzi vom vorbi despre abilitățile necesare gândirii critice. Comparând mai multe surse, am restrâns lista la 10 abilități esențiale. Dar mai întâi vreau să ne amintim de ce este important să cultivăm copiilor acest tip de gândire. Iar astăzi vom arunca în acest sens un ochi asupra viitorului.

 

A patra revoluție industrială

 

Se vorbește din ce în ce mai des despre tehnologia 4.0, industria 4.0, industrializarea 4.0 sau a patra revoluție industrială. Dar de ce se vorbește așa mult? Nu e de bine? Păi, să vedem un pic ce înseamnă această nouă etapă în viața omenirii.

 

Inventarea motorului cu abur a eliminat dependența de animalele de povară, apariția liniilor de fabricație a făcut posibilă producția de masă, iar introducerea calculatorului în ecuație a însemnat începutul digitalizării. A patra revoluție industrială presupune unificarea tehnologiilor digitale cu internetul și industria clasică. Și chiar cu oamenii.

 

Producția va deveni astfel auto-organizată, în care fluxul de informație va circula nemijlocit, ca într-un proces de simbioză, fiind posibilă coordonarea și monitorizarea procesului de producție la nivel macro, adică trecerea de la monitorizarea unui segment la integrarea informației chiar la nivel de întreprindere, în deplinătatea ei. O mulțime de decizii se vor genera autonom, iar procesul de control va fi la fel, datorită acestui flux.

 

Ce înseamnă asta pentru oameni și ce legătură are cu gândirea critică?

 

În primul rând, dacă în ultimele decenii roboți au înlocuit oamenii pe anumite posturi, acum automatizarea la acest nivel nu doar că va desființa posturi, dar va face să dispară cu totul anumite job-uri. Ce se întâmplă cu oamenii care vor rămâne nu doar fără post, ci se vor trezi că meseria lor nu mai există? În primul rând vor apărea job-uri noi.

 

De asemenea, există deja programe de studiu și adaptare în vederea unei treceri cât mai ușoare la noile provocări de pe piața muncii. Ba chiar și școala se va schimba. Inclusiv în România acest proces a început, Cluj-Napoca fiind primul oraș de la noi care a obținut fonduri tocmai pe acest subiect. Însă asta înseamnă că viitorul cere de la noi alte aptitudini.

 

Nu totul poate fi automatizat. Creativitatea nu poate fi automatizată. Crearea și înțelegerea de șabloane (pattern-uri), tot ceea ce înseamnă relaționare, inventivitate, originalitate, improvizație, nu poate fi automatizat. Job-urile viitorului exact asta vor exploata, iar într-o lume bombardată de informație, cei mai apreciați vor fi oamenii care vor avea capacitatea să gândească critic, să sorteze și să clarifice prin ceața de informații care nu aduc niciun fel de valoare atât indivizilor cât și unui proces de lucru. Adică să treacă prin filtrul gândirii informațiile care-i parvin. Adică să-și pună întrebări, să fie analitic, deschis, dar cumpătat în ceea ce privește fluxul de informații și chiar emoții la care va fi supus.

 

10 abilități ale gândirii critice

 

Imaginează-ți, dacă acum boala secolului (XXI) este depresia, cum va fi după revoluția 4.0? De aceea este nevoie de gândirea critică. Însă ca ea să existe, să funcționeze și să se dezvolte într-un proces continuu, este nevoie de niște abilități, aceleași ca cele ce vor fi cerute de la resursa umană a viitorului. Iată-le pe cele mai importante, zic eu:

 

#1 Abilitatea de analiză...

 

...adică să poți să iei un întreg, să-l desfaci în factori mai mici pe care să-i analizezi, să le descoperi natura, funcția și care sunt relațiile care le guvernează existența (în acel întreg).

Putem combina analiza cu experimentul și astfel, aplicând anumite cunoștințe (folosind informația) în situații reale, putem evalua dacă funcționează, dacă informațiile sunt veridice.

 

#2 Să aplici standarde (în engleză îi spune ”applying standards”)...

 

...capacitatea de a înțelege un lucru în funcție de factori deja consacrați în sfera personală, profesională, reguli sociale și alte criterii ( adică am judecat în conformitate cu...).

 

#3 Abilitatea de a face diferențe...

 

...să recunoști asemănările și deosebirile între lucruri și să le poți cataloga, sau grupa după diferite criterii (nu toate lucrurile sunt la fel, dar unele au legătură între ele cu altele).

 

#4 Abilitatea de cercetare (în engleză ”information seeking”)...

 

...să cauți dovezi, să verifici informațiile parvenite, să identifici resursele relevante, să urmărești ce s-a întâmplat pentru a vedea dacă fluxul de informație este fals sau adevărat; să faci diferența dintre informația cu caracter obiectiv și cel cu caracter subiectiv, cel din realitatea curentă și informație cu caracter istoric (adică s-a petrecut, nu e din prezent); abilitatea de a naviga ușor prin fluxuri de informație și capacitatea de a sta conectat la ceea ce are valoare (și este de interes).

 

#5 Abilitatea de a raționa logic (pe scurt, raționament logic)...

 

...având la îndemână și bazându-te pe dovezi, să poți face conexiuni și trage concluzii (deducție, inducție). Să poți să judeci și să duci la capăt un raționament și să iei o decizie, folosind ce informație ai la îndemână, necesită capacitatea de a-ți asuma decizia și de a putea să evaluezi cât de precisă ar putea să fie în balanță cu cantitatea și calitatea informațiilor pe care le-ai avut.

 

#6 Abilitatea de a face previziuni (în engleză ”predicting”)...

 

...pe baza informațiilor, de a face o proiecție în viitor asupra a ceea ce se poate întâmpla (sau nu) și care sunt consecințele; abilitatea de a identifica probleme, de a prezice apariția unor probleme și cauzele care determină apariția (și eventual răspândirea) lor.

Când îți faci un obiectiv din a găsi o soluție la anumite lucruri (fie că e un fenomen, sau o întâmplare precisă) presupune să-ți imaginezi posibile variante de explicație asupra lor. În funcție de asta îți imaginezi o serie de scenarii de plan care ar putea funcționa și-ți imaginezi cam care ar fi rezultatul în funcție de plan, cum ar decurge el și care sunt consecințele fiecăruia.

 

#7 Abilitatea de a transforma cunoștiințele în funcție de context...

 

...în funcție de nevoi și context, aceeași informație poate căpăta alte valori, alte înțelesuri; transformarea naturii, formei, condiției și funcției unei informații în funcție de contextul în care ea apare și/sau este folosită. Cineva care gândește critic are o capacitate de observație a lucrurilor, a mediului în care există, a sensurilor și înțelesurilor lucrurilor, peste medie. Vorbesc de observație atentă, calmă, exactă. Se poate exersa, începând de la banalul urmărit al păsărilor pe cer într-o plimbare prin parc, până la analiza unor evenimente mai complexe (comportamente sociale, analiza limbajului corporal etc.).

 

#8 Curiozitatea...

 

...nu poți gândi critic dacă nu ai mereu informație proaspătă; nu poți să ai informație proaspătă în lipsa curiozității. Emoția principală care guvernează procesul de gândire critică este nedumerirea, mirarea (perplexitatea, în forma extremă); ea face să vrem să înțelegem, să cercetăm și să rezolvăm situația, să o ducem la capăt. Fără antrenament, din instinct, copiii mici au asta în sânge. Din păcate școala uneori înnăbușe înclinația asta naturală; un proces pedagogic corect, în acord cu încurajarea gândirii critice, facilitează situații emoționale de acest gen și dezvoltă latura asta.

 

#9 Abilitatea de a determina relevanța...

 

...toată lumea vrea să-ți bage pe gât faptul că informația pe care ți-o dă e importantă (cea mai importantă); ideea e să vezi pe ce drum ești, ce te interesează și să filtrezi informația în acord cu asta. De asemenea este important să cauți informația dorită în mai multe surse, atât pentru a o verifica, dar și pentru a descoperi care dimensiune a ei este utilă în ceea ce întreprinzi.

 

#10 Identificarea prejudecăților și incoerențelor (distorsiunilor) în gândire...

 

...cineva care are exercițiul gândirii critice încearcă să fie cât mai obiectiv. Analizăm procesul de argumentare pentru a vedea dacă informația este sau nu falsă, cum este ea folosită și dacă are vreo valoare într-un context dat.

 

După cum bine vezi, niciuna dintre aceste abilități nu are de-a face cu vreo meserie anume, dar stăpânirea acestor abilități antrenează creierul pentru a face față oricăror provocări. Așa că, indiferent ce curriculum are școala, învață-ți copilul să gândească! Este un dar neprețuit.

 

Mai poți citi informații despre gândirea critică aici:

 

7 metode de a dezvolta gândirea critică a copiilor

 

Arta și gândirea critică – cum ajută contacul cu arta gândirea critică?

 

Și pentru a introduce un strop de distracție în proces, urmărește și recomandările de film pe care le fac vinerea. Prezint o serie de filme de animație, pe baza cărora propun o serie de activități menite să dezvolte gândirea critică a copiilor. Poți vedea Shrek și WALL-E, iar de vinerea aceasta și Up.

 

Cu drag pentru tine,

 

Emilia

 

P.S.: nu uita să dai like+follow paginii de facebook pentru a putea păstra mai ușor legătura!

 

 

 

Adaugă comentariu

Cod de securitate
    Nici un comentariu pănă acum