Coșul meu

0 produse
  • Acasă +
  • |
  • Despre +
  • |
  • |
  • blog +
  • |
Vezi toate articolele

Shrek - un exercițiu de gândire critică

 

 

 

Bună și bine ai (re)venit în emilitopia!

 

Eu sunt Emilia și după cum am promis în zilele trecute, astăzi vin cu o recomandare de film pentru sfârșitul de săptămână, pe baza căruia poți discuta cu al tău copil, aplicând principiile gândirii critice. (vezi aici 7 metode pentru a dezvolta gândirea critică a copiilor)

 

Mai întâi îți voi spune câteva cuvinte despre filmul ales, apoi câteva direcții de interpretare care mi se par interesante și pe care le poți aborda cu cel mic. De asemenea vei găsi la sfârșitul articolului mai multe fișe cu activități și jocuri!

 

Primul film de animație ales deja a făcut istorie, fiind lansat de DreamWorks în anul 2001. La acea vreme eram în primul an de liceu și aveam o deosebită predispoziție romantică, fapt ce m-a făcut să acord o atenție aparte filmului. Probabil că și tu l-ai văzut deja. Este vorba de Shrek, primul film al francizei.

 

 

Scenariul filmului are la bază o povestire pentru copii, scrisă și ilustrată de William Steig și publicată în 1990 sub titlul de... Shrek. Steven Spielberg a cumpărat drepturile de autor în 1991, dorind să realizeze pe baza poveștii un film animat în stil tradițional. Spielberg a vândut drepturile companiei DreamWorks în 1995, atunci începând lucrul efectiv pentru realizarea filmului. Se pare că scrierea scenariului le-a dat multă bătaie de cap producătorilor, povestea inițială fiind dezvoltată, modificată, complicată și apoi simplificată, astfel încât să rămână accesibilă copiilor.

 

Desigur, au rămas câteva lucruri neexplicate în scenariu, fapt care mă entuziasmează suplimentar, fiindcă lasă loc imaginației să completeze povestea. Animația CGI le-a dat mult de furcă animatorilor (îți dai seama că a fost lansat acum 17 ani?!) și sper că îi putem ierta pentru mici neconcordanțe ce apar de-a lungul filmului. Vei găsi și multe glume presărate pentru părinți și muuulte referințe la industria Disney. De fapt realizatorii filmului au parodiat atât de multe elemente de la Disney (filme și personaje iconice, Disneyland ca Duloc și directorul Disney Michael Eisner ironizat sub forma Lordului Farquaad), încât înainte să lanseze filmul pe piață mai întâi l-au proiectat în fața avocaților DreamWorks și Disney, pentru a se asigura că Disney nu-i va da în judecată!

 

Tot ca o curiozitate din culisele producției, deși compania investea serios în realizarea filmului, nimeni nu prea voia, de fapt, să lucreze la Shrek. Artiștii preferau să lucreze la producția paralelă, Prințul Egiptului, iar atunci când nu lucrau suficient de mult și bine erau pedepsiți și trimiși să lucreze la Shrek. Pe cale de consecință Shrek a câștigat primul Oscar acordat unui film de animație, fiind nominalizat și pentru Cel mai bine adaptat scenariu (premiu pe care l-a primit ulterior de la BAFTA). DreamWorks a recuperat de 8 ori suma investită în producția filmului, impunându-se pe piață în competiție directă cu Pixar și permițându-și să creeze noi francize, precum Ice Age, Madagascar, Kung Fu Panda, How To Train Your Dragon.

 

Deoarece filmul a avut un asemenea succes, a fost continuat prin trei noi producții: Shrek 2 (2004), Shrek The Third (2007) și Shrek Forever After (2010). Shrek 2 a fost filmul cu cele mai mari încasări din 2004 și filmul de animație cu cele mai mari încasări timp de șase ani consecutivi, până la lansarea Toy Story 3 în 2010.

 

 

Așa că, dacă încă nu l-ai văzut și nu știi despre ce e vorba (deși mă îndoiesc), pregătește-te pentru a răsturna cu fundul în sus universul basmelor și orice preconcepții ai avea despre maniere și eticheta cavalerească. Eroul filmului este un căpcăun asocial, destul de scârbos după standardele fetelor și un adevărat erou al băieților obraznici, care se pârțâie și râgâie și face băi de nămol și mănâncă dubioșenii și face glume... ăăă... de căpcăun? Să le zicem de căpcăun. E versat în sarcasm și ironie și ireverențios, ca unul învățat să fie alergat cu furci și topoare și torțe și defăimat de vecini și tradiția folclorică și care trăiește singur într-o mlaștină și nu vrea să fie deranjat și sperie intrușii.

 

Doar că într-o zi mlaștina sa liniștită este invadată de toate creaturile de basm alungate de Lordul Farquaad din regatul său. Care nu este chiar regat, fiindcă Farquaad nu este rege, așa că se hotărăște să-și ia de soție o prințesă. Cu ajutorul oglinzii magice o alege pe prințesa Fiona, roșcata focoasă închisă în turnul păzit de un dragon ce scuipă flăcări, în mijlocul unui lac de lavă... Aaah...

 

Așadar, prințesa trebuie salvată din turn și adusă în Duloc. Dar Farquaad este un bărbat fin, așa că nu se va aventura personal într-o asemenea expediție letală. În schimb organizează un turnir pentru a-și alege un cavaler brav care să salveze prințesa în locul său. Și ce cavaler este mai puternic, mai înspăimântător și mai neînfricat decât căpcăunul furios, venit să-și ceară mlaștina înapoi?! Lord Farquaad acceptă cu generozitate să-i returneze proprietatea și să mute personajele de basm stabilite acolo dacă Shrek îi aduce prințesa teafără și nevătămată, să-i fie mireasă.

 

Shrek pornește în misiune însoțit de noul său prieten, un măgar vorbitor (bolnav de logoree de-a dreptul), găsește castelul, se joacă de-a prinselea cu dragonul prin castel, aterizează întâmplător în dormitorul din turn al prințesei, dă peste cap planurile ei romantice (n-o pupă, conform convenției), o târăște după el printre labele dragonului (care n-a fost ucis, conform convenției), o eliberează (ahem, aici mai stăm de vorbă...) și îi aduce la cunoștință că o salvează în numele viitorului ei mire (care, din păcate, nu este de față și nu poate s-o pupe, astfel încât să rupă vraja care o chinuie de-o viață și despre care Shrek nu știe și care o scoate pe prințesă din sărite și care prințesă se îndrăgostește într-un final de „salvatorul” ei).

 

 

Ok, n-o să-ți povestesc tot filmul, deși mă tentează. Voiam doar să subliniez că este altfel decât alte filme de gen. Este un basm modern, construit pe ruinele basmelor tradiționale, din care se hrănește. Personajele depășesc stereotipurile și înfruntă prejudecățile înrădăcinate în societatea tradițională.

 

Ok. Să mă explic puțin mai bine. În ultima vreme basmele tradiționale sunt tot mai aspru criticate de părinți, cenzurate și modificate, conform noilor modele de educație a copiilor și valori care trebuie să le fie inoculate. Totuși, acele basme sinistre aveau o funcție terapeutică importantă, ajutând copilul să proceseze anumite impulsuri și emoții naturale pe care nu le putea conștientiza, exprima, gestiona. Astfel basmul îi oferea un model cu care copilul să se identifice, să experimenteze situația conflictuală, negativă, și apoi să o depășeasă și să-și recapete liniștea și echilibrul. În basm, într-un final binele învinge răul și normalitatea își reintră în drepturi.

 

N-o să dezvolt mai mult acest aspect acum, dar îți pot recomanda două cărți utile pe tema asta, dacă vrei să o aprofundezi și să explorezi latura întunecată a copilăriei (ok, conform psihologilor, psihiatrilor... și a mea... brrr!): Anii magici, autor Selma H. Fraiberg, apărută la Editura Trei și Psihanaliza basmelor, autor Bruno Bettelheim, apărută la Editura Univers.

 

Cu alte cuvinte Shrek oferă modele și situații conflictuale și un deznodământ fericit, după schema clasică a basmului, dar adaptate problemelor contemporane. După ce treci de glume și pârțuri și tachinarea lui Disney, descoperi că ai multe în comun cu Shrek sau cu Fiona sau cu măgarul sau cu dragonul și că sigur cunoști măcar un Farquaad (că doar n-o să te identifici cu el?! Dacă da, felicitările mele pentru capacitatea de introspecție și sinceritate cu sine!)

 

 

De unde să încep? Shrek are straturi. Atât de multe și de bine înfășurate în jurul lui, încât este constipat emoțional. A învățat cândva un tipar de comportament și îl respectă cu sfințenie. Cei din jur i-au pus o etichetă dincolo de care nu vor să vadă, iar el s-a obișnuit să le confirme așteptările, ca ei să-l lase în pace. Este conștient în adâncul sufletului că el nu e așa cum și-l imaginează ceilalți, dar nu are resursele și nici motivația să le demonstreze contrariul. Pentru a ieși din acest impas are nevoie de-o situație excepțională care să inițieze schimbarea, de un prieten care să-i ofere sprijin pe parcurs și de un soi de confirmare a noului statut la sfârșit.

 

Shrek are straturi ca o ceapă. Nu tuturor le place ceapa, și asta este ok. Uneori te face să plângi, dar asta este ceva normal. Câteodată e dulce, alteori iute și, dacă nu ai grijă, îți poate provoca o criză de fiere. În rest este un aliment sănătos și nutritiv pe care e bine să-l incluzi în dietă.

 

 

 

 

Poate fi un copil, adolescent sau adult, introvertit și tocilar sau aparent extrovert și turbulent, care nu încetează să braveze și să creeze probleme. Poate fi un personaj anxios sau unul agresiv. Indiferent de situație, vorbim aici de un paria al mediilor sociale, un individ atipic normei, care a fost respins și etichetat până la a-l face să se identifice cu eticheta, stopându-i evoluția și aducându-i multă suferință, frustrare, furie, singurătate.

 

 

 

Multe fete sunt crescute cu ideea că sunt mici prințese, care trebuie „salvate” de un prinț călare pe un cal alb. Sau în traducere contemporană, că sunt ființe prețioase și fragile, care trebuie tratate după anumite standarde de perfecțiune romantică de un bărbat care trebuie să le fie cel puțin egal ca statut, educație, frumusețe, inteligență, bogăție, putere, talent, tonus muscular... ce-o fi... Iar dacă nu sunt crescute cu ideea asta, ci sunt mai degrabă niște Cenușărese, tot visează în ascuns să devină prințese și să le salveze un prinț. Și cumva s-a împământenit ideea asta că, pentru a te confirma ca femeie, ai nevoie să te aleagă un bărbat. Și ca să te aleagă trebuie să fii minunată într-un anume fel, corect și adecvat și acceptat și impus de societate. Îți sună familiar?

 

Așa că Fiona așteaptă cuminte în turn, deși, la drept vorbind, ar putea să fugă oricând de acolo și nu sunt foarte sigură că n-a avut escapade de-a lungul timpului. Ea se conformează așteptărilor celorlalți, deși știe că nu este conformă. Ea vrea să fie normală, deși nu este. Cumva ea se situează la polul opus față de Shrek, ca simbol al perfecțiunii, idealului greu de atins și de cucerit. Sau cel puțin așa este percepută de societate. Iar Fiona știe că ea nu este așa, că are defecte pe care trebuie să le ascundă, fiindcă dacă lumea le-ar afla, identitatea ei s-ar nărui și ar fi respinsă ca o anomalie. Fiona este o impostoare sublimă și crede că mariajul i-ar confirma virtuțile și ar pune capăt imposturii în mod magic. Și știm că în realitatea asemenea magie nu se întâmplă după ce spui „da” în biserică, iar „monstrul” tot își arată colții și apar probleme conjugale pe care nu ți le puteai imagina... pentru că ai făcut totul „așa cum trebuie”.

 

Este important să te accepți dincolo de prejudecăți și să-ți descoperi adevărata identitate și propriul drum, chiar dacă asta presupune să faci valuri și să sacrifici din confort. Așa că „salvatorul” Fionei o scoate din turn, din zona de confort a așteptărilor, a fanteziilor și a convenienței, și îi deschide perspectiva unei noi vieți pe care poate să o aleagă pentru ea. Când Fiona îl respinge pe Farquaad, ea se împacă cu propriul sine, iar în ciuda a ceea ce unii ar considera defecte, Shrek o iubește și o consideră minunată. Chipul dragostei adevărate ia forma adevăratului sine.

 

Și ce dacă nu ești perfectă după standardele mulțimii, ale mass-mediei, ale Instagramului? Nu e minunat să poți fi sinceră, autentică, și în felul ăsta să găsești dragostea adevărată, care te prețuiește așa cum ești și nu-ți cere să joci un rol pentru audiență?

 

Și cât de adânc ești dispusă să privești în sufletul omului din fața ta, ca să-i descoperi frumusețea acolo unde alții, în limitarea lor, au împroșcat cu noroi?

 

Povestea de dragoste dintre Fiona și Shrek îndeamnă la depășirea prejudecăților, a fanteziilor, a convențiilor și la găsirea autenticității și a dragostei adevărate.

 

Și așa se încheie aventura pentru eroul nostru.

 

Calitățile lui sunt confirmate de dragostea femeii iubite.

 

Iubirea învinge!

 

Sfârșit!

 

(Să nu uităm meritele măgarului care se dovedește un adevărat prieten! Un prieten adevărat este punctul de sprijin de care avem nevoie ca să răsturnăm lumea. Doar UN prieten... ADEVĂRAT! Fii un prieten adevărat pentru cineva care are nevoie!)

 

 

WOW! Am scris mult! Dacă citești asta, îți mulțumesc pentru răbdare, curiozitate și interes. Shrek este un film ce mă pasionează și atunci când l-am văzut prima oară m-a bulversat cu profunzimea substratului și chiar mi-a marcat viața și m-a influențat în luarea deciziilor și construirea relațiilor.

 

Poți folosi ideile de mai sus în conversația cu copilul tău. Pune-i întrebări deschise și vezi cum a înțeles mesajul filmului. De exemplu:

 

Cum ți s-a părut filmul? Ce nu ți-a plăcut? Ce impresie ți-a lăsat Shrek? Ce anume îl făcea pe căpcăun să se izoleze în mlaștină? Oare de unde a învățat prințesa arte marțiale? Ți-ar plăcea să fii căpcăun? Ce ai face dacă ai fi în locul lui Shrek?

 

Poți întreba cam orice îți trece prin minte, care să nu aibă răspuns da sau nu. Dacă reușești să inventezi întrebări haioase, primești puncte bonus la distracție (când primești răspunsurile). S-ar putea să afli perspective de interpretare pe care nu le menționez aici, fiindcă nu mi-au trecut prin cap (sau aș fi scris muult prea mult pentru un articol de blog!), iar în cazul ăsta te rog să mi le împărtășești în comentarii. În funcție de cum decurge discuția poți pune și întrebări mai delicate, legate de etichete, integrarea socială, izolare, ostracizare, felul în care cineva se percepe sau e perceput... În fine, am bătut destul câmpii mai sus.

 

 

Ca să vă dau un punct de pornire mai distractiv și interactiv și să nu pară muncă serioasă, am gândit analiza filmului sub formă de jocuri cu cartonașe. Am atașat ilustrațiile la sfârșitul articolului și te rog să le salvezi și să le printezi și să vă jucați cu ele. Recomand să printezi pe hârtie mai groasă, măcar de 140 g/mp, ideal 300 g/mp. Dacă ai acces doar la hârtie obișnuită de imprimantă e bună și aia și dacă se rup cartonașele, printezi altele. ;) Ajută și să printezi fiecare planșă pe hârtie de altă culoare, îți va fi mai ușor să le sortezi pe categorii atunci când vă jucați (altfel se vor amesteca sigur).

 

O să vezi, sunt diferite combinații care testează aptitudinile copilului și pe ale tale, doar vă jucați împreună!

 

Succes, distracție plăcută și spune-mi cum a decurs experiența!

 

Cu drag pentru tine,

 

Emilia

 

P.S.: nu uita să mă susții printr-un like+follow pe pagina de facebook, astfel încât să păstrăm mai ușor legătura.

 

P.P.S.: nu ezita să dai share articolului, pentru a ajunge la cât mai mulți părinți, care să se joace cu cât mai mulți copii!!!

 

O zi minunată să ai!

 

 

 

Adaugă comentariu

Cod de securitate
    Nici un comentariu pănă acum