Coșul meu

0 produse
  • Acasă +
  • |
  • Despre +
  • |
  • |
  • blog +
  • |
Vezi toate articolele

Și la ce anume îmi folosește să învăț „asta”?

Când ne gândim la rolul școlii, ne imaginăm că trebuie să ne pregătească pentru viață, pentru a deveni buni profesioniști, pentru a atinge bunăstarea ca rezultat al muncii noastre susținute. Totuși, lucrurile nu se întâmplă chiar așa, iar sistemului de învățământ i se impută tot mai multe lipsuri la nivel mondial. Pe ce se concentrează școala când vine vorba despre educația copiilor și ce ar trebui ei să învețe, de fapt, pentru a avea succes în viitor?

 

Și cum le răspundem copiilor când întreabă - Și la ce anume îmi folosește să învăț asta?

 

Încercând să răspundă acestor întrebări, cu ani în urmă la Harvard, profesorul David Perkins a pus bazele Harvard Project Zero, un proiect menit să studieze carențele sistemului de învățământ și motivele pentru care a intrat în criză. Iată ce a descoperit.

 

CRIZA DE CONȚINUT – accentul pe informație, performanță și expertiză

 

Perkins vorbește despre o criză de conținut a sistemului de învățământ. El susține că există o întrebare fundamentală pe care sistemul de învățământ o evită, și anume - ce merită să învățăm în școală?

 

Subiectul este ocolit. Este mai sigur să faci ceea ce s-a mai făcut și-a adus rezultate, mai puțin costisitor să păstrezi programa de învățământ în loc să o schimbi, iar părinții se simt și ei mai confortabil atunci când copiii trec la școală prin aceleași materii pe care le-au studiat și ei în tinerețe.

 

Problema apare acolo unde accentul nu este pus pe relevanța practică a informației studiate de elevi, ci pe acumularea de cunoștințe, performanța la teste și specializarea la nivel de expertiză a acestora.

 

FOCUS # 1 INFORMAȚIA – multă, diversă și superfluă

 

Cadrele didactice livrează o cantitate mare de informație pe care elevii trebuie să o acumuleze, dar din păcate informația acumulată nu valorează nimic dacă nu este și folosită în viața de zi cu zi.

 

Școala livrează cunoștințe și le evaluează la intervale scurte de timp. Elevii se conceantrează să învețe pentru teste, apoi informația acumulată devine superfluă și este înlocuită cu alta nouă. Pe termen lung, toate aceste informații, de altfel poate interesante în felul lor, sunt uitate, pentru simplul fapt că nu sunt folosite.

 

Pentru a înțelege mai bine fenomenul, gândește-te la ceea ce ai studiat în primii 12 ani de școală. Lăsând la o parte scrierea, citirea, calculele simple și eventuale aptitudini profesionale deprinse, ce anume din ceea ce ai învățat la școală s-a dovedit util și ai folosit în mod constant în viața de zi cu zi?

 

FOCUS # 2 PERFORMANȚA – idealul elevului de nota 10

 

Testele care evaluează performanța școlară se concentrează pe cât de bine elevul stăpânește informația studiată. Accentul este pus pe memorare și reproducere și mai puțin pe o înțelegere de tip cauză-efect a subiectelor studiate. Scoasă din context, informația își pierde din relevanță și este mai repede uitată, chiar dacă elevul are note excelente la teste.

 

FOCUS #3 EXPERTIZA - |x-a| + |2a-x| =a

 

De cele mai multe ori informația studiată intră într-un nivel de detaliu exagerat și inutil pe durata primilor 12 ani de școală. Specializarea este utilă odată ajuns la facultate sau atunci când elevul descoperă un interes deosebit față de materia respectivă și dorește să afle mai multe. În restul cazurilor este doar balast, menit să crească nivelul de dificultate în atingerea performanței școlare.

 

EXPLICAȚIA

 

Perkins susție că acest model de educație este valid pentru perioade în care societatea nu cunoaște mari schimbări de la o generație la alta, în care copiii duc un stil de viață similar cu al părinților și înfruntă aceleași provocări. Școala devine astfel un bastion al tradiției, oferindu-i elevului cunoștințe temeinice despre lumea în care trăiește, familiarizându-l cu ceea ce s-a mai făcut și asigurându-i integrarea socială. Totuși, în contextul actual, nu mai avem certitudinea zilei de mâine și trebuie să pregătim copiii pentru a avea succes într-un context pe care încă nu-l cunoaștem.

 

SOLUȚIA

 

Până la o actualizare radicală a sistemului de învățământ, merită să acordăm mai multă importanță acelei întrebări pe care de multe ori și-o pun elevii, aparent impertinent – Și la ce anume îmi folosește să învăț asta? Dacă pornim la studiul unei materii având această întrebare în minte și căutând să-i răspundem, atunci vom reuși să punem informația învățată într-un context care să o facă relevantă pentru viața noastră de zi cu zi.

 

Așadar, trebuie să abordăm noile informații punându-le într-un context mai larg și înțelegând cum ne afectează viața. Pentru asta este bine să încurajăm întrebările și curiozitatea copiilor, să-i stimulăm să caute răspunsuri și să facă legături între idei, evenimente, locuri, oameni. În acest fel ei își vor dezvolta un sistem de gândire care îi va ajuta să învețe lucruri noi pe durata întregii vieți, reușind să se adapteze noilor situații și provocări cu care se vor confrunta.

 

Pe lângă cunoștințele dobândite în școală, copiii mai trebuie să-și însușească o serie de abilități, precum adaptabilitatea, învățarea continuă, reziliența, comunicarea eficientă, cooperarea, inițiativa, gândirea creativă. Toate acestea sunt calități pe care copilul este bine să și le însușească și să le dezvolte de-a lungul timpului, pentru a avea succes într-o lume aflată în continuă schimbare.

 

Să-i dăm școlii o mână de ajutor pentru asta!

 

Cu drag pentru tine,

 

Emilia

 

 

Adaugă comentariu

Cod de securitate
    Nici un comentariu pănă acum